TucasServicii DDD

Dăunători · Căpușe, păianjeni și acarieni

Păianjeni

Tegenaria domestica, Pholcus phalangioides, Steatoda spp.

În casele din România trăiesc mai ales păianjenul de casă (Tegenaria domestica), păianjenul cu picioare lungi (Pholcus phalangioides) și văduvele false (Steatoda), iar la ferestre și pe balcoane își întinde pânza păianjenul cu cruce. Aproape toți sunt inofensivi pentru om și chiar folositori, pentru că se hrănesc cu muște și alte insecte. Devin o problemă când se înmulțesc pânzele, în spațiile unde igiena și aspectul contează, sau pentru cei cărora le e frică de ei; speciile cu mușcătură importantă din punct de vedere medical trăiesc afară, nu în locuințe.

Păianjen de casă (Tegenaria domestica) maro-închis, văzut de sus, stând pe pânza lui deasă și albicioasă, în colțul unei pivnițe
Foto: Adrian Tync, CC BY-SA 4.0
Mărime
Corp de 6–11 mm la speciile obișnuite; până la 16 mm la păianjenul mare de casă
Durata de viață
Femelele trăiesc câțiva ani; masculii mor de obicei după împerechere
Reproducere
Pachete de 25–60 de ouă (Pholcus); până la 9 saci de ouă (păianjenul de casă)
Activitate
Tot anul, în interior; cei mai mulți se văd din august până în octombrie

Cum îi recunoști

  • Păianjenii sunt arahnide, nu insecte: au opt picioare și corpul din două părți (cefalotorace și abdomen), fără aripi și fără antene. Insectele au șase picioare și corpul din trei părți.
  • Păianjenul de casă (Tegenaria domestica) e maroniu, cu desene mai închise pe abdomen, corp de 6–11 mm și picioare lungi, păroase. Țese o pânză deasă, întinsă ca o foaie, care se îngustează într-un tub în care stă ascuns – în colțurile întunecate de lângă podea, în pivnițe, garaje și magazii. Ruda lui mai mare, Eratigena atrica, ajunge la 16 mm.
  • Păianjenul cu picioare lungi (Pholcus phalangioides) are corpul mic, de 7–10 mm, cenușiu-gălbui, și picioare foarte subțiri, de circa 5 cm. Stă atârnat cu spatele în jos în pânze rare și dezordonate, în colțurile tavanului, în pivniță sau după mobilă, și vibrează repede când e deranjat.
  • Văduvele false (Steatoda) au abdomenul rotund și lucios, brun-închis, adesea cu o dungă deschisă în partea din față, și fac pânze încâlcite lângă crăpături, sub mobilă și în magazii. Păianjenul cu cruce (Araneus diadematus) are o cruce albă pe abdomen și țese afară pânze rotunde, la ferestre, uși și balcoane, din iunie până în noiembrie.
  • Opilionidele, numite popular cosași sau „păianjeni cosași”, au picioare foarte lungi și subțiri, dar nu sunt păianjeni: au corpul dintr-o singură bucată, fără „talie”, doar doi ochi, nu au venin și nu țes pânze.

Semne că ai o infestare

  • Pânze în colțurile tavanului, după mobilă, la ferestre, în pivniță, pod sau garaj. Felul pânzei arată specia: deasă, cu un tub de refugiu, la păianjenul de casă; rară și dezordonată la cel cu picioare lungi; rotundă, ca o roată, la păianjenul cu cruce.
  • Saci de ouă: gheme mici de mătase, albe sau gălbui, agățate lângă pânză. Femela păianjenului cu picioare lungi își poartă ouăle cu ea, într-un pachet ținut între chelicere.
  • Mai mulți păianjeni la vedere din august până în octombrie – pe pereți, pe podea, în cadă sau în chiuvetă. Sunt mai ales masculi ajunși la maturitate, care își părăsesc pânza și umblă în căutarea femelelor.
  • Învelișuri goale, de forma unui păianjen, rămase lângă pânze: păianjenii năpârlesc de mai multe ori cât cresc.
  • Mulți păianjeni înseamnă, de obicei, multe insecte: cu cât sunt mai multe insecte într-o clădire, cu atât e mai probabil să trăiască acolo și păianjeni.

De ce sunt o problemă

  • Cei mai mulți păianjeni din casă nu îți pot face rău: la majoritatea speciilor, chelicerele sunt prea mici ca să străpungă pielea omului. Mușcăturile sunt rare și apar aproape numai când păianjenul e strivit sau prins pe piele – într-o haină, într-un pantof, în pat. La păianjenii de casă mușcătura e puțin dureroasă, iar umflătura trece în câteva ore; la văduvele false durerea poate ține mai mult și a fost comparată cu o înțepătură de viespe.
  • Văduva neagră europeană (Latrodectus tredecimguttatus) are o mușcătură cu efecte serioase, dar nu trăiește în case, ci afară, în locuri uscate, cu dune și vegetație joasă; în România a fost semnalată în Dobrogea (Delta Dunării și litoralul Mării Negre). Mușcătura dă o durere puternică, ce se întinde spre membre sau abdomen, transpirații și uneori greață, iar durerea ține 1–2 zile. În Europa, astfel de mușcături au devenit foarte rare în ultimele decenii.
  • Păianjenul galben cu sac (Cheiracanthium punctorium) trăiește în ierburi înalte și tufișuri, în locuri calde și deschise, nu în locuințe. Mușcă atunci când e prins sau strivit din greșeală: durerea e arzătoare, ca la o înțepătură de viespe sau mai puternică, ajunge la maximum în 5–20 de minute și ține câteva ore, cu umflătură și roșeață moderate, fără necroză.
  • Pânzele adună praf și resturi de insecte, iar în restaurante, magazine alimentare, hoteluri sau cabinete dau impresia de spațiu neîngrijit. În plus, frica de păianjeni e reală și frecventă: studiile estimează că arahnofobia afectează 2,7–6,1% din populație.

Prevenire

Cum previi o infestare

  • Etanșează crăpăturile din fundație și golurile din jurul ferestrelor, ușilor, țevilor și cablurilor și montează plase la ferestre și perii sau praguri la uși.
  • Aspiră regulat pânzele, păianjenii și sacii de ouă din colțuri, de după mobilă și din spațiile rar folosite: curățenia făcută des e cea mai bună metodă de a-i ține departe.
  • Fă ordine în pivniță, pod și garaj: ține lucrurile în cutii închise, lipite cu bandă, ridicate de la podea și depărtate de pereți.
  • Lumina de afară atrage insectele, iar insectele atrag păianjenii: stinge becurile de la intrare când nu ai nevoie de ele sau alege becuri cu lumină galbenă. Dacă sunt mai puține insecte în casă, păianjenii rămân fără hrană.
  • Ține lemnele de foc și materialele stivuite departe de pereții casei și tunde plantele care ating fațada. Poartă mănuși când umbli la lemne sau la cutii depozitate și scutură încălțămintea, mănușile și hainele ținute în magazie înainte să le folosești.
  • Pe un păianjen rătăcit îl poți scoate afară fără să-l atingi: pune un pahar peste el, strecoară o foaie de hârtie pe dedesubt și du-l în curte.

Întrebări frecvente despre păianjeni

Sunt periculoși păianjenii din casele din România?

Aproape niciodată. Speciile care trăiesc în locuințe – păianjenul de casă, păianjenul cu picioare lungi, văduvele false – mușcă foarte rar, doar dacă sunt strivite sau prinse pe piele, iar urmarea e de obicei o durere locală care trece în câteva ore. Cele două specii cu mușcătură importantă din punct de vedere medical, văduva neagră europeană și păianjenul galben cu sac, trăiesc afară, în vegetație, nu în case. Păianjenii din casă sunt chiar folositori, pentru că mănâncă muște și alte insecte.

De ce apar mai mulți păianjeni în casă toamna?

Nu frigul îi aduce. La sfârșitul verii și toamna, masculii multor specii ajung la maturitate, își părăsesc pânza și pornesc în căutarea femelelor, așa că îi vezi pe pereți, pe podea sau în cadă. Unii trăiau deja în casă, în locuri ferite, alții intră pe ferestrele deschise, pe horn sau pe sub uși. Masculii mor de obicei după împerechere, iar femelele rămân în pânza lor și pot trăi încă un an sau mai mult.

Ce fac dacă m-a mușcat un păianjen?

Spală locul cu apă și săpun, pune gheață învelită într-o cârpă și, dacă mușcătura e pe mână sau pe picior, ține zona ridicată. Cele mai multe mușcături trec singure în câteva ore sau zile. Mergi la medic dacă durerea e puternică ori se întinde, dacă umflătura crește sau rana se adâncește, și sună la 112 dacă apar crampe musculare, greață și vărsături, transpirații abundente sau respirație grea – mai ales la copii, vârstnici și persoane cu boli de inimă. Dacă poți, fotografiază sau păstrează păianjenul: multe leziuni puse pe seama păianjenilor sunt de fapt infecții ale pielii sau alte afecțiuni.

Surse

Ai o problemă cu păianjeni? Sună-ne acum.

Răspundem non-stop, 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Evaluare la fața locului și ofertă clară, fără costuri ascunse.

0754 817 038Trimite o solicitare