Dăunători · Căpușe, păianjeni și acarieni

Căpușe

Ixodes ricinus

Căpușele nu sunt insecte, ci arahnide înrudite cu păianjenii, care se hrănesc cu sângele animalelor și al oamenilor. Cea mai răspândită în România este căpușa comună (Ixodes ricinus): într-un studiu al USAMV Cluj-Napoca făcut în toate cele 41 de județe, aproape 87% dintre căpușele colectate din păduri erau din această specie. Nu sare și nu cade din copaci, ci așteaptă pe iarbă și pe tufișuri să treacă o gazdă, iar pentru că unele căpușe transmit boala Lyme și alte infecții, contează să o găsești și să o scoți repede.

Mărime: Adult nehrănit: 2,5–4 mm; femela hrănită ajunge la circa 1 cm
Durata de viață: Ciclul complet durează de obicei 3 ani, pe trei gazde diferite
Reproducere: Femela depune o singură dată până la 2.000 de ouă, apoi moare
Activitate: Din primăvară până toamna, cu vârfuri în martie–iunie și august–noiembrie

Cum îi recunoști

Nu are aripi și nu sare. Nimfele și adulții au opt picioare, iar larvele doar șase.
Femela adultă de Ixodes ricinus are 3–4 mm, corpul maro-roșcat și un scut închis la culoare, care îi acoperă doar partea din față; masculul, de 2,5–3 mm, are scutul cât tot spatele și pare complet închis la culoare.
După ce s-a hrănit, femela devine gri-deschis și ajunge la aproximativ 1 cm, cât un bob mic de fasole.
Larvele arată ca niște firicele de praf, iar nimfele sunt cât o sămânță de mac. Boala Lyme se ia mai ales de la nimfe și de la adulți, iar nimfele trec ușor neobservate.
Alte specii din România: Dermacentor reticulatus e mai mare și are pe scut un desen albicios; căpușa brună a câinelui (Rhipicephalus sanguineus) e maro-roșcată, fără desen, cu corpul alungit.

Unde le întâlnești

În iarbă înaltă, în tufișuri, la marginea pădurii și în stratul de frunze uscate, dar și în parcuri și grădini. Au nevoie de aer umed (umiditate de cel puțin 80%), așa că preferă locurile umbrite, cu vegetație deasă.
Se urcă pe plante, de obicei la 20–70 cm de sol, și se prind de omul sau de animalul care atinge vegetația în trecere.
Pe corp se fixează mai ales în pliuri și pe pielea subțire: la subraț, în zona inghinală, sub sâni, la talie, în spatele genunchilor, iar la copiii mici și pe cap sau pe gât. Mușcătura nu doare, așa că de multe ori nu o simți.
La câini și la pisici le găsești mai ales pe cap și pe urechi, la subraț, între degete și în zona inghinală.
Căpușa brună a câinelui își poate duce tot ciclul de viață în interior: în cuști, în adăposturi pentru câini și în locuințe.

De ce sunt o problemă

Boala Lyme (borelioza) este cea mai răspândită infecție transmisă de căpușe. La 60–80% dintre cei infectați, primul semn e eritemul migrator: o pată roșie care apare la locul mușcăturii după 3–30 de zile și se lărgește treptat. Netratată, infecția poate ajunge la articulații, la inimă și la sistemul nervos; se tratează cu antibiotice, iar vaccin nu există.
Riscul crește cu timpul cât căpușa rămâne fixată: e mic în primele ore (ECDC), iar potrivit CDC, în cele mai multe cazuri bacteria bolii Lyme se transmite abia după mai mult de 24 de ore. Nu toate căpușele sunt infectate: media estimată pentru Europa e de circa 12%.
Encefalita de căpușă (TBE) este o infecție virală care poate afecta creierul și meningele; există vaccin, dar nu și tratament specific. Ixodes ricinus mai poate transmite anaplasmoza și unele rickettsioze, căpușa brună a câinelui transmite febra butonoasă, iar căpușele Hyalomma, virusul febrei hemoragice Crimeea-Congo.
La câini, căpușele transmit babesioza (Babesia canis, prin Dermacentor reticulatus), erlichioza, anaplasmoza și borelioza, iar infestările masive pot duce la anemie.

Prevenire

Cum previi o infestare

Pe trasee, mergi pe mijlocul potecii și evită iarba înaltă și tufișurile. Poartă haine deschise la culoare, pe care căpușele se văd ușor, cu mânecă lungă și pantaloni lungi băgați în șosete.
Aplică pe pielea descoperită un repelent avizat, respectând instrucțiunile de pe etichetă.
La întoarcere, verifică-ți hainele și tot corpul, mai ales pliurile pielii, iar la copii și capul și gâtul. CDC recomandă și un duș în primele două ore.
Scoate imediat orice căpușă găsită, fără să aștepți până ajungi la medic.
Verifică zilnic câinii și pisicile care ies afară și stabilește cu medicul veterinar protecția antiparazitară pentru tot sezonul. Nu folosi la pisici produse destinate câinilor: unele sunt toxice pentru ele.
În curte, tunde iarba des, strânge frunzele uscate și crengile căzute, taie vegetația înaltă de la marginea gazonului și ține locul de joacă departe de marginile curții și de copaci. Potrivit INSP, tratamentele cu acaricide se fac doar de personal calificat și atestat.

Întrebări frecvente despre căpușe

Cum scot corect o căpușă?

Scoate-o cât mai repede, fără să aștepți până ajungi la medic. Prinde căpușa cu o pensetă cu vârf subțire sau cu un dispozitiv special pentru căpușe, cât mai aproape de piele, și trage în sus încet și constant, fără să o răsucești, să o smucești sau să o strivești. Nu o unge cu ulei, vaselină, alcool sau ojă și nu o încălzi ca să se desprindă singură. Apoi spală locul și mâinile cu apă și săpun sau dezinfectează-le și notează data, ca să i-o poți spune medicului. Dacă în piele rămân bucăți din aparatul bucal, riscul de boală Lyme nu crește. Sunt recomandările ECDC, CDC și NHS.

Când trebuie să merg la medic după o mușcătură de căpușă?

Mergi la medic dacă nu reușești să scoți căpușa ori dacă, în săptămânile de după mușcătură, apare o pată roșie care se lărgește sau ai febră, oboseală, dureri de cap ori de mușchi; spune-i când și unde te-a mușcat căpușa. Urmărește locul cam 30 de zile: de regulă, pata apare după 3–30 de zile, dar NHS arată că se poate ivi și până la trei luni. Protocolul Institutului „Matei Balș”, publicat de INSP în iunie 2026, cere prezentarea la spitalul de boli infecțioase dacă zona roșie apare în 7–21 de zile și prevede antibiotic preventiv doar când căpușa a fost fixată în piele; dacă e cazul, hotărăște medicul.

Orice mușcătură de căpușă duce la boala Lyme?

Nu. Doar o parte dintre căpușe poartă bacteria: media estimată pentru Europa este de circa 12%, iar într-un studiu din Cluj-Napoca, 11,1% dintre căpușele Ixodes ricinus scoase de pe pacienți au fost pozitive. În plus, riscul de transmitere e mic în primele ore și crește cu cât căpușa rămâne fixată mai mult; potrivit CDC, în cele mai multe cazuri e nevoie de peste 24 de ore. De aceea, verificarea pielii în aceeași zi și scoaterea rapidă a căpușei sunt cele mai bune măsuri de protecție, mai ales că pentru boala Lyme nu există vaccin.

Surse

Ai o problemă cu căpușe? Sună-ne acum.

Răspundem non-stop, 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Evaluare la fața locului și ofertă clară, fără costuri ascunse.

0754 817 038 Trimite o solicitare